Publicat de: Daniel Onaca | 19 ianuarie 2011

CG Wrangel (15) Regele Carol I şi Constituţia

În discursul pe care l-a rostit la încheierea lucrărilor Camerei, regele, printre altele, a mulţumit pentru donaţia, constând în 11 moşii, făcută coranei. Întrucât donaţia în chestiune reprezintă, în contextul actualei administraţii deficitare, un venit anual ce se ridică la 600.000 de franci, cuvântul de mulţumire al regelui a fost pe deplin justificat. Dar asta n-a îmblânzit opoziţia care consideră donaţia o abatere de la prevederile Constituţiei deja adoptate, ele fiind valabile pe toată durata de domnie a fiecărui principe. Ceea ce conservatorii scapă din vedere este că sus-numitul paragraf de lege a fost formulat în timp ce România era încă Principat şi că cheltuielile de întreţinere cresc chiar şi pentru un cap încoronat, fără a mai vorbi că  durata de guvernare a principelui s-a încheiat odată cu urcarea pe tron a primului rege al României. Iată de ce nu cred că vociferările opoziţiei îl vor împiedica pe regele Carol să beneficieze de creşterea venitului său anual cu un milion (unii spun şase milioane) pe care guvernarea liberală a găsit de cuviinţă să i-o acorde. Aş putea pune pariu că nici Brătianu nu îşi va reduce raţia zilnică de ţigarete char dacă  în cazul de faţă a forţat puţin interpretarea Constituţiei.

Pentru că veni vorba de legea fundamentală, nu mă pot abţine să nu-mi exprim convingerea că aceasta trebuie socotită ca una dintre cele mai liberale din lume. Dacă românii nu sunt multumiţi cu ea apoi nici naiba nu le poate însăila una mai bună. Judecaţi şi domniile voastre (am documentul în faţă); iată  cum sună de pildă Legea presei:

Art. 24. Constituţia garantează tuturor libertatea deplină în exprimarea gândurilor şi a opiniilor personale verbal ori în formă scrisă ori tipărită . Fiecare persoană e răspunzătoare în faţa legii pentru eventuale abuzuri în exercitarea acestor libertăţi.

Nu se admite nici o excepţie de la aceste prevederi.

Editarea de tipărituri nu necesită nici un fel de aprobare oficială.

Jurnaliştii, autorii, editorii, tipografii şi litografii nu au nevoie să prezinte nici un fel de cauţiune.

Presa nu e supusă în nici un fel unui regim de avertisment.

Nici un ziar sau altă  publicaţie nu pot fi suspendate sau retrase din circulaţie.

Autorul răspunde personal pentru exprimarea opiniilor sale. În cazul că  autorul nu poate fi identificat, răspunderea o poartă  editorul.

Fiecare jurnal trebuie să aibă un editor responsabil, cu drepturi civile şi politice.

Încălcările Legii presei sunt judecate de Tribunalul suprem.. Excepţii de la aceasta sunt cele comise împotriva suveranilor altor state. Aceste încălcări sunt judecate de tribunale civile conform legii.

Arestarea preventivă este interzisă în cazul încălcărilor Legii presei.

Prevederi destul de frumoase, în special paragraful care prevede că încălcările Legii presei  comise împotriva regelui nu vor fi judecate de Tribunalul suprem, ci de prima instanţă. Pe lângă cele de mai sus, Constituţia mai prevede că nu există nici un fel de privilegii moştenite, că pedeapsa cu moartea poate fi aplicată doar pe timp de război, că proprietatea privată este inalienabilă, că libertatea religiei este absolută în toată ţara, că şcolarizarea este gratuită, că refugiaţii politici nu pot fi expulzati, că întrunirile publice nu necesită nici un fel de aprobare s.a.m.d.

Da, legile sunt bune. Poate chiar prea generoase pentru un popor cu un scăzut nivel de educaţie, asuprit timp de sute de ani, puţin conştient de libertatea abia câştigată. Din păcate la români încă mai este valabilă zicala: „vor să fie liberi, dar nu ştiu să fie cinstiţi”. În aceste condiţii litera legii nu atârnă prea greu. Aici fiecare este stăpân în ograda lui, timpul nu are nici o valoare iar simţul datoriei este o vorbă  goală în urechile românilor. Nici nu e de mirare, de vreme ce putregaiul lăsat în urmă de secole de stăpânire orientală nu poate fi îndepărtat, cum l-ai şterge cu buretele.

Situaţia prezentată mai sus poate fi ilustrată cu două exemple sugestive. Un funcţionar superior al guvernului face o călătorie de agrement la Konstantinopol. Înainte de a pune piciorul pe puntea vasului, cetăţeanul respectiv este oprit de un soldat care, conform regulamentului, cere să i se prezinte paşaportul. În oricare altă ţară civilizată, unei astfel de cereri prevăzute de lege i se dă curs fără proteste. Aici însă, nu! Funcţionarul român, păzitorul legii, îi arde ostaşului două  palme zdravene după care, fără  nici o altă  explicaţie, se îndreaptă aţă spre cabina sa. Un alt exemplu. Un colonel român, comandant de regiment îşi ia zece zile de permisie pentru un sejur în Orient. Omul lipseşte o lună întreagă şi nimeni din unitatea militară pe care cu onoare o comandă nu ştie cînd are de gând să se întoarcă. Eu cred că domnilor menţionaţi aici nu le-ar fi stricat dacă, la întoarcere, ar fi fost puşi să scrie de o mie de ori sentinţa lui Seneca: „Lungă  e calea regulilor, scurtă şi grea, cea a exemplului personal”.

Dar iată că stau aici şi scriu depre violenţa orientală şi lenea meridională fără să bag de seamă că am isprăvit a treia scrisoare şi nu mi-am ţinut promisiunea. N-am pomenit nici măcar un singur cuvânt despre serbarea populară la care am asistat, despre spectacolul de teatru văzut, cum nici despre starea literaturii ori despre organizarea oştirii române. Delăsătoarea mentalitate „laissez-aller” de care mă izbesc aici la tot pasul nu şi-a pus totuşi pecetea şi asupra mea. Înainte de a mă îndrepta spre Sofia pe ruta Constanţa – Konstantinopol – Adrianopol îmi voi da deci silinţa să desărvârşesc schiţa despre România cu toata conştinciozitatea de care sunt în stare. Pe urmă voi zvârli în Marea Neagră paleta folosită şi îmi voi muia penelul în alte culori.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: