Publicat de: Daniel Onaca | 10 mai 2011

Emil Cioran despre ironie

     Ironia indică o crispare internă, o adâncire de riduri, o lipsă de spontaneitate şi iubire, de comuniune şi înţelegere umană! Ea este un dispreţ voalat, o transfigurare a unei realităţi şi a unor deficienţe. Ironia dispreţuieşte gestul naiv şi spontan, fiindcă starea ironicaă este dincolo de iraţional şi naiv.

     Este însă în ironie multă invidie faţă de oamenii naivi. Ironicul neputându-şi manifesta admiraţia lui pentru simplicitate din cauza enormului să orgoliu, invidiază şi înveninează, dispreţuieşte şi se crispează. Din acest motiv îmi pare mult mai autentică ironia amară, ironia tragică şi agonică, decât cea surâzătoare, ce izvorăşte dintr-un scepticism uşor, cu seninătăţi vagi şi echivoce, cu pretenţii de lumină şi bunăvoinţă.

Reclame

Responses

  1. Interesant articolul !

    • Nu sunt gândurile mele. Eu doar subscriu la ele. (După cum de altele mă îndepărtez, trecându-le sub tăcere)

  2. mda..interesanta parere..desi nu sunt intru totul de acord..si parca are totusi dreptate…:)

  3. Recitesc acest fragment la un an dupa ce l-am reprodus pe blogul meu si recunosc ca nu stiu de ce am subscris atunci la astfel de gânduri. Poate ca receptarea textului cioranian depinde mult si de propria stare sufleteasca a cititorului in momentul lecturii.
    Acum de exemplu mă întreb ce vrea sa insemne o formulare precum „starea ironica este dincolo de irational” ori daca e adevărata afirmatia ca ironia ar ascunde multă invidie fata de oamenii naivi.
    Un mozaic alcătuit din observatii juste spuse gratios si simple teribilisme mantuite de originalitatea exprimarii – aceasta este caracteristica incontestabila a aforismelor lui Cioran!

  4. da,, ai dreptate. e f importanta starea spirituala..psihica a cititorului din acel moment..despre originalitatea compozitiilor…da ..chiar e inzestrat cu f multa..zilele astea citesc :pe „culmile disperarii” si efectiv citesc si mai recitesc, ca sa fiu macar pe jumatate sigura ca am inteles bine :).mult succes!

    • Cred ca este cartea lui cea mai sincera. In cele care au urmat, pe lângă graunti de aur, e zgură din belsug, o bună doza de paradoxuri „ouate” doar de amorul artei si… multă, foarte multă poza!

      • 😉

  5. We’re a gaggle of volunteers and starting a brand new scheme in our community. Your web site provided us with valuable info to work on. You’ve done a formidable task and
    our whole group can be grateful to you.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: