Publicat de: Daniel Onaca | 26 octombrie 2013

Minunile Sfântului Basarabov (27 oct.)

Sfantul Dimitrie Basarabov (sarbatorit la 27 oct.) s-a nascut in satul Basarabi, la sud de Dunare (in Bulgaria). A trait in secolul al XIII-lea, in timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. La început, cuviosul s-a ocupat cu pasterea vitelor celor din satul său. Dupa o vreme, insa, iubind viata ascetica, s-a retras mai intai intr-o manastire, iar apoi intr-o pestera, pe malul abrupt al raului Lom, nu departe de orasul Ruse. Cat timp s-a nevoit acolo, înainte de a trece la cele veșnice, nu se știe. Potrivit traditiei, mai inainte de a trece la cele vesnice, sfantul s-a asezat singur intre doua piatre mari, aflate pe malul apei. Intre timp, raul Lom a crescut, iar trupul sau a fost acoperit de ape. Moastele sale au ramas multa vreme sub ape, pana cand o copila care patimea de duh necurat a avut o revelatie: Sfantul Dimitrie Basarabov i s-a arătat în vis și i-a spus: „Daca parintii tai ma vor scoate din apa, eu te voi tamadui”. Parintii fetei au mers la locul indicat in vis, langa raul Lom, si au gasit trupul neputrezit al sfantului, intre doua pietre.

Moastele sale au fost duse si asezate in biserica din Basarabi, unde au ramas pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Salticov le-a luat spre a le duce in Rusia. Pe drum, insa, la rugamintea negustorului Hagi Dimitrie, precum si a mitropolitului Grigorie al II-lea al Tarii Romanesti, acesta le-a daruit poporului roman. Astfel, in vara anului 1774, trupul Cuviosului Dimitrie a fost asezat in Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

In anul 1918, cand orasul Bucuresti era ocupat de trupele germane, mai multi soldati bulgari au patruns pe furis in catedrala, au luat racla cu Sfintele Moaste si, urcandu-le intr-o masina, au pornit spre Dunare, spre a le duce in Bulgaria. Sfantul nu a vrut insa sa plece din Bucuresti, deoarece, in noaptea cu pricina si a doua zi, tot orasul a fost cuprins de o ceata deasa si nefireasca. Nemaigasind drumul, soldatii bulgari s-au chinuit ore intregi sa iasa din oras, iar masina s-a defectat. Iesind din oras foarte tarziu, acestia au fost prinsi din urma, in dreptul localitatii Calugareni. Pelerinajul care a urmat intoarcerii moastelor a durat aproape o luna.

Una dintre primele minuni savarsite de Sfantul Dimitrie asupra Bucurestiului a fost izbavirea acestuia de o epidemie de ciuma. In anul 1814, in vremea domnitorului Caragea, orasul a fost cuprins de o epidemie de ciuma. Pentru ca ciuma facea tot mai multe victime, la cererea domnitorului, calugarii de la Catedrala au luat moastele sfantului si le-au scos in procesiune, ocolind orasul si facand rugaciuni catre sfant, pentru izbavirea de ciuma. Incepand din acea zi, ciuma a incetat sa mai faca noi victime.

In anul 1827, in vremea domnitorului Grigore Ghica, o seceta indelungata a facut ca foametea sa ameninte orasul si regiunea. Lipsiti de orice ajutor, oamenii au nadajduit iarasi in rugaciunile Sfantului Dimitrie. Astfel, racla cu cinstitele Moaste a fost scoasa din Catedrala si purtata pe umeri, de catre preoti, prin tot orasul. In memoriile colonelului Papazoglu, care a participat la acest deosebit eveniment, gasim scris: „Dupa ce au ocolit cateva strazi, cand sosira in capul Podului Mogosoaiei, incepu sa ploua. Voda si boierii si norodul care erau dupa Sfant fura udati pana la piele. Si ploaia a tinut trei zile, cu mici intreruperi.”

In anul 1831, o epidemie de holera a cuprins Bucurestiul.  Orașul ramasese aproape pustiu, locuitorii fugind care pe unde au putut, din calea groaznicei maladii. In ziua de 15 septembrie 1831, generalul Pavel D. Kiseleff, presedintele Divanului, a hotarat sa ceara ajutor Sfantului Dimitrie. Moastele sfantului au fost duse pe campia Filaret, unde, in prezenta autoritatilor militare ruse, generali si ofiteri, a preotilor si a credinciosilor care nu parasisera orasul, mitropolitul si calugarii au facut rugaciuni pentru incetarea holerei. Potrivit marturiilor istorice, din ziua de 15 septembrie si pana la inceputul lunii octombrie, numarul mortilor, care pana atunci atingea un total de 160 pe zi, a scazut repede.


Responses

  1. Parerea mea e ca a inceput in Romania o „epidemie” de moaste. Mii de oameni inselati de popi sa mearga la diverse moaste in speranta ca vor obtine niscai avantaje materiale, adica Dumnezeu „redus” la scara umana sau chiar subumana!

    • În continuarea gândului tău, aș spune că acesta e un semn al decăderii unei societăți. Renunțând la instrumentele activismului civic, cetățenii ei își pun nădejdea în moaște și icoane făcătoare de minuni precum într-un Ev Mediu renăscut. Un sol potrivit pentru germinația extremismelor de tot felul. Xenofobia și homofobia, rasismul, antisemitismul și anti-occidentalismul, ura și intoleranța sunt, toate, roadele firești ale unei asemenea raportări la lumea văzutelor și nevăzutelor.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: