Publicat de: Daniel Onaca | 29 Martie 2016

Necazurile limbii. Radu Părpăuță

Radu Pårpåutå

Despre pluralis perfidus

Soția mea Maria este unica cunoscătoare și vorbitoare a unui plural al verbelor pe care l-am numit „pluralul perfid” („pluralis perfidus”). Să exemplific modul cum îl folosește în vorbire. Eu reflectez la soarta lumii și a căzăturilor care suntem. Vine ea, mă extrage fără milă din cugetări și emite replica de pluralis perfidis: „Să tăiem găina porumbacă”. Aici „să tăiem” înseamnă ca eu să mergem, să luăm bărdița și eu să tăiem numita porumbacă. Sau: Stau în pat, gata să adorm, dar îmi ajunge în ureche replica: „Trebuie să închidem gazu’”. Eu ne sculăm, eu mergem și eu închidem gazu’.

Solicit Academiei Române să includă în Gramatica sa pluralul perfid (pluralis perfidis), am, pardon, avem întâietatea absolută.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: