Publicat de: Daniel Onaca | 14 Aprilie 2016

Trufe la cafea servite de d-l Ioan Marinescu

22

Poeme într-un vers (4)

Copii plecați. Tristețea unei mame ca frunza unei toamne.

Imagine. Închis într-o chitară un nume doar: John Lenon.

Pasul Oituz. ”Pe-aicea nu se trece!”. Acuma trece timpul.

Pădure. Mesteceni, trupuri pale, ce parcă mă presimt.

Râmă. Își plânge suferința de-a nu putea să zboare.

Reclamație. În ceasuri am un cariu ce-mi ronțăiește timpul.

Sat părăsit. Nu mai vedem gutui la geamuri… Bunicile s-au dus demult.

Senectute. De iarnă mă apropii, tiptil, să nu mă simtă.

Utopie. Am să fug să nu mă poată timpul ca să mă găsească.

Vedenie. La geam, icoana mamei, străluminează seara.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: