Publicat de: Daniel Onaca | 22 Decembrie 2016

Despre falsificarea istoriei Banatului în 13 episoade. Autor: profesorul Mircea Rusnac

7. (Patru ramuri germane)

mircea-rusnacDin punctul de vedere al românului din Vechiul Regat, bănăţeanul avea trăsături proprii. Mihail Manoilescu conchidea că „Banatul constituie o Muntenie mai serioasă şi un Ardeal mai fin”, (20) iar Nicolae Iorga, vizitând satele şvăbeşti, scria: „Şvabii au case bune, albe, care seamănă desăvârşit una cu alta. Ele sunt, iarăşi, întocmai ca şi cele de la Zădârlat, şi tot astfel de case întâlnim ceva mai departe, la Josefsdorf, numit după împăratul colonizator. Satele şi târguşoarele lor nu samănă deloc cu ale saşilor Ardealului, precum nici sufleteşte aceste două feluri de nemţi nu samănă între sine. Unii sunt foarte vechi aici, alţii foarte noi; unii au venit ca nişte cetăţeni, alţii ca o ţărănime model. Unii sunt negustori şi meşteri, alţii au pornit de la plugărie. Sasul s-a făcut luteran de acum trei sute de ani, şvabul a rămas catolic.” (21) Rămâne una din principalele neîmpliniri ale istoriografiei bănăţene că nu a subliniat îndeajuns rolul covârşitor pe care coloniştii şvabi l-au avut în civilizarea si dezvoltarea pe toate planurile a regiunii noastre. Este inestimabilă contribuţia adusă de această providenţială etnie devenirii noastre istorice.

Dacă cercetătorii interbelici au lăsat să le mai scape unele aprecieri pozitive despre rolul jucat de şvabi, istoriografia comunistă, din motive lesne de înţeles, i-a trecut cu totul sub tăcere. De aceea, puţini sunt cei care mai înclină, astăzi, să acorde şvabilor măcar o parte din importanţa care li se cuvine. Numele impropriu de „şvabi” îi defineşte pe toţi locuitorii de etnie germană din Banat, aşezaţi aici în special în sec XVIII, în cursul celor trei mari etape colonizatoare: carolină (1717-1740), tereziană (1763-1775) şi iosefină (1782-1787). Deşi denumiţi „şvabi”, coloniştii nu au venit numai din Suabia (Schwabenland), ci şi din Austria, Boemia, Bavaria, Franconia etc. Cercetătorii avizaţi îi împart în patru ramuri diferite, dintre care doar una este şvăbească (este drept, cea mai importantă). Ea este formată din locuitorii germani ai judeţelor Timiş şi Arad, un număr mai redus existând şi în Caraş-Severin. Este vorba de locuitorii oraşelor Timişoara, Arad, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Deta etc. şi ai satelor învecinate. Ca şi saşii, aceşti şvabi nu sunt nici ei şvabi autentici, ci mai ales de origine franconă. Cele mai răspândite dialecte printre ei sunt cel francon din părţile Rinului şi cel francon din părţile Mosellei. Locurile lor de baştină sunt: Palatinatul Renaniei, Alsacia şi Lorena, precum şi părţi din Pădurea Neagră. (22)

Cea de-a doua ramură germană din Banat o reprezintă steierii, locuind mai ales în judeţul Caraş-Severin, la Reşiţa, Steierdorf, Anina, Oraviţa, Secu, Doman, Văliug, Bocşa, Sasca Montană etc. Dialectul lor cuprinde elemente bavareze şi boemiene. A treia ramură, cea a pemilor (germani provenind din Boemia), trăieşte, în măsura în care a mai rămas, în partea muntoasă a Banatului (masivul Semenicului), în localităţile Gărâna, Brebu Nou şi Lindenfeld, precum şi în Sadova Veche şi Caransebeşu Nou din valea Timişului. Ei s-au aşezat aici în anii 1827-1828. Cea de-a patra ramură este formată de vechii germani timişoreni, care nu sunt şvabi bănăţeni, ci de origine austriacă. Aceasta o dovedeşte şi dialectul vorbit de ei, care este înrudit cu cel vienez. Ei însă s-au amestecat cu timpul cu alţi germani (şvabi) sosiţi în Timişoara din localităţile înconjurătoare, astfel încât, treptat, fizionomia populaţiei germane de acolo a suferit unele modificări. (23)

(sursa: Banaterra, 9 februarie 2009)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: