Publicat de: Daniel Onaca | 5 Iunie 2017

Teze și antiteze. Teodor Baconschi

Satul și civilizația

Teză. (T. Baconschi). Nu există civilizație rurală. Civilizația e derivată din civitas, adică din cetate, din spațiul bine apărat de ziduri, cu forum și monumente, cu o clasă de mijloc laborioasă și instituții complexe, cu o cultură rafinată și o deschidere competentă spre dialogul cu alteritatea. Legendarul ”țăran român” nu a rămas 1500 de ani țăran pentru că și-a dorit asta, ci pentru că n-a reușit (decât târziu și parțial) să devină burghez, patrician, corporatist, mare negustor, bancher, academician etc.

S-a tot observat că, dacă în Occident satul e un orășel, la noi, orașul e un mare sat făcut din ”parohii” juxtapuse. Avem nevoie de un consens intelectual național cu privire la viitorul unei Românii urbane, sofisticate, rafinate, care – fără să-și renege sau să-și demonizeze originile țărănești – are deja forța de a inaugura un ciclu istoric diferit, bazat pe demitologizarea lumii rurale.

Antiteză (cititor 1). A fi bun cetățean însemna să-ți fi însușit gesturile și atitudinile prin care arăți că înșelegi că trăiești într-o comunitate, alături de alți oameni care pot fi diferiți față de tine și care ar putea avea alte nevoi decât ale tale și că ții cont prin comportamentul tau de asta. Nu putem spune că forma de organizare oraș sau sat determină în vreun fel lucrul acesta. Orașele sunt pline de oameni necivilizați iar la sat poți găsi oameni de mare bun simț. Habitatul nu e un criteriu în a determina nivelul de civilizație al unui om. Este fals să spui că țăranul a rămas țăran fiindcă nu s-a putut ridica la nivelul nu știu căror valori. Spui ”a rămas țăran nu pentru că și-a dorit asta”. Ba da, el a rămas în sat și țăran exact pentru că și-a dorit lucrul acesta, pentru că și-a dorit să trăiască aproape de natură și de animale. Nu toată lumea râvnește să înghită fumul poluării din orașe și să vadă zilnic betoane și asfalt. Progresul nu se face urbanizând, ci înțelegând ce înseamnă simț civic, bunul simț până la urmă. O țară are nevoie de toate clasele pentru a funcționa. România e nefuncțională din cauza luptei pentru putere dintre clase.

Antiteză (cititor 2). Sistemul de valori, bine definit și toate rânduielile care existau pe vremuri la sate și asigurau un mers al lucrurilor firesc, bazat pe priceperi și meșteșuguri, care au dat culele oltenești, mănăstirile din Bucovina și altele, plus frumoasele obiceiuri și tradiții sătești, cum se pot numi toate astea, dacă nu civilizație rurală?

Antiteză (cititor 3). Textul reconstituie trecutul din principatele românești și Regat. Accentul pe aceste regiuni scoate în evidență realitatea rurală din sud-estul țării, dar omite civilizația urbană din Bucovina, Banat și Siebenbürgen. Subdezvoltarea dintre anii 1716-1919 nu se verifică în Banat și Siebenbürgen, unde existau și căi ferate și curent electric și tipografii. Viziunea modernă din Declarația de la Alba Iulia, 1918, nu e amintită. Nici deportările etnice din anii comunismului, care au eliminat din societate 1,5 milioane cetățeni (mulți cu o stuctură mental-spirituală de tip Mitteleuropa) regiunea a cunoscut doar 100 de ani de jug balcanic-bizantin-ortodox din cei 300 (1716-2016) câți au suportat Principatele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: