Publicat de: Daniel Onaca | 8 Ianuarie 2018

Rolul istoric al poporului român în raport cu Occidentul

Teza din manualele de istorie comunistă. Rolul său a fost esențial de scut împotriva cotropirii Occidentului de către Imperiul Otoman.

Antiteze. (prof. Mircea Pora) Poporul român avut un statut insignifiant în istoria universală. În timp ce alţii în secolele 12-14 aveau universităţi, la noi a apărut prima în vremea lui Cuza. Pe când alţii construiau catedrale la noi erau case de chirpici. Noi am avut o istorie complet falsificată. În realitate, am fost un popor care a stat în ignoranţă mare de la începuturi. Dar şi acum oamenii mai cred în prostiile învăţate pe timpul lui Ceauşescu pentru că elitele au dispărut, iar în locul lor au venit personaje de mâna a doua, din mediile joase, din zone rurale, care s-au văzut cu diplome peste noapte şi, evident, au îmbrăţişat viziunea nouă. Şi astăzi asemenea personaje te fac anti-român dacă nu gândeşti ca ei.

(istoricul Marius Diaconescu) Drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. Traseul este determinat de poziţia geostrategică a Moldovei. Nicio oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere.

Anunțuri

Responses

  1. 1. „În timp ce alţii în secolele 12-14 aveau universităţi, la noi a apărut prima în vremea lui Cuza” – gresit, 1640 = scoala domenasca a lui Vasile Lupu pe stilul Academiei din Kiev si 1694 Academia domneasca a lui Constantin Brancoveanu, ca sa nu punem la socoteala scolile care functionau de sute de ani pe langa manastiri (dascali, preoti, cantori, secretari/dieci-gramatici, pictori/zugravi) ori Schola Latina din Iasi, 1562-63. 2. „Pe când alţii construiau catedrale la noi erau case de chirpici” – catedralele sunt una, casele oamenilor obisnuiti sunt altceva, deci sa le luam pe rand: pe cand in sec. XI-XVI Occidentul catolic construia catedrale de zid / piatra, in tarile romane se construiau biserici si manastiri de zid / piatra, vezi Moldova si Tara Romaneasca (de la Cozia la Voronet), iar in Transilvania bisericile si manastirile romanesti erau rase de pe fata pamantului de tunurile lui Bukow, ca semn de curata civilizatie occidentala! Cat despre casele in care traiau taranii occidentali si cei romani, piatra si lemnul predomina in zonele pietroase / muntoase si chirpicii in cele de ses; ba mai corecte sunt casele de chirpici cand stii ca zona ta sufera periodic de cutremure iar iernile sunt aspre. Azi lumea moderna cu fite se intoarce spre chirpici, paie si lemn (eco 100%, sic!); 3. „(istoricul Marius Diaconescu) Drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. Traseul este determinat de poziţia geostrategică a Moldovei. Nicio oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere” – e corect ca turcii, in drumul lor spre Marul de Aur (ce-i Marul de Aur? informati-va!) au cucerit mai intai Constantinopol, apoi Belgrad, apoi au asediat Viena in doua randuri, valea Dunarii si drumul balcanic fiind mai usor pentru ei (turcii au folosit de fapt drumul roman de la Bizant la Philipopol (Plovdiv), Naissus (Nis), Sirmium – Vindobona / Viena, inca in uz in evul mediu). Dar si acest drum care lasa tarile romane in afara stapanirii directe a turcilor, trebuia aparat: de aici necesitatea transformarii tarilor romane in vasale, lucru pe care si Dan I, si Mircea cel Batran, si Vlad Tepes, si Stefan cel Mare pana la Ioan voda cel Cumplit au incercat sa-l evite pe cat se putea, incheind tratate (capitulatii) cu Imperiul Otoman si in cele din urma, cand tratatele nu puteau fi respectate, ajungandu-se necesarmente la razboi. Sa afirmi atat de raspicat ca turcii nu au planificat niciodata trecerea Dunarii si a Carpatilor inseamna sa negi dintr-un foc desele incursiuni si campanii turcesti in Transilvania sau Polonia, trecand respectiv prin Tara Romaneasca si Moldova (una din aceste campanii a fost cea din 1498, Stefan cel Mare lasand cale libera turcilor lui Bali beg Malcoci Oglu spre Lvov si Cracovia). Aasdar, domnule Onaca, aveti totusi grija cum si de unde va informati si ce afirmatii preluati, neverificate!

    • Mulțumesc pentru comentariu. Blogul acesta nu este unul de difuzare a informațiilor, ci unul de impresii și opinii. Așa este cazul și cu postarea de față, lucru ce reiese limpede și din titlul etichetei: Teze și antiteze.

  2. Nu e rolul meu să apăr afirmațiile autorilor prezentați de mine. Nu pot totuși să nu constat că îi citați în mod trunchiat și astfel escamotați adevărul. Spuneți dvs.: ”Sa afirmi atat de raspicat ca turcii nu au planificat niciodata trecerea Dunarii si a Carpatilor inseamna sa negi dintr-un foc desele incursiuni si campanii turcesti in Transilvania sau Polonia, trecand respectiv prin Tara Romaneasca si Moldova” Ați lăsat pe dinafară finalul frazei care era:”… ca să ajungă în Ungaria!” Nu este o manieră cinstită de a purta un dialog.
    De aceea mă abțin de la comentariul altor fragmente din postarea dvs.

  3. Ca sa ajunga in Ungaria turcii au utilizat intotdeauna drumul Constantinopol – Belgrad – Nis, nu prin Transilvania. Cand au vrut sa loveasca direct Transilvania, au trecut prin Banat sau prin Tara Romaneasca sau prin trecatoarea Oituz, cum s-a intamplat in 1476 dupa batalia de la Valea Alba. Pavel Chinezul, de exemplu, i-a infrant in batalia de la Campul Painii – Orastie in 1479. Dar intrucat, din pacate, contra-teza mea la antitezele de mai sus nu este bine primita, ma opresc si eu aici, aceia care doresc mai multe informatii istorice putand sa gaseasca surse mult mai credibile in alte parti: cronicarii, Cantemir, Giurastii, Iorga, Pascu, etc, etc. etc.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: