O anecdotă povestită de Dostoievski
Dostoievski povestește: Discutând odată cu răposatul Herzen, i-am lăudat din plin una din lucrările sale – De pe malul celălalt. Cartea e scrisă sub formă de dialog între Herzen şi oponentul său.
– Ceea ce-mi place cu precădere, i-am spus eu printre altele, e că oponentul dumitale e un om inteligent. Cred că eşti de acord că nu o dată te strânge cu uşa.
– Asta e totul, a râs Herzen. O să-ţi spun o anecdotă. Pe vremuri, când eram la Petersburg, m-a dus odată Bielinski la el şi m-a pus să ascult un articol pe care-l scria cu pasiune: Convorbirea dintre domnul A. şi domnul B. În articolul ăsta dl. A., adică Bielinski însuşi, apare ca un om foarte deştept, iar oponentul său, dl. B. e mai simpluţ. După ce a terminat, m-a întrebat teribil de nerăbdător:
– Ei, ce zici?
– De bine e bine şi se vede că eşti un om foarte deştept, dar nu ştiu ce plăcere ai avut să-ţi pierzi timpul cu un prost ca ăsta?
Bielinski s-a aruncat pe divan, şi-a vârât faţa în pernă şi a început să râdă şi să strige din răsputeri:
– M-ai omorât! M-ai omorât!
Sursa: Dostoievski, Opere, vol. 11, Jurnalul unui scriitor (București, Univers, 1974) Istorie reprodusă pe blogul domnului Horia Dumitru Oprea.
Lasă un răspuns