Publicat de: Daniel Onaca | 11 martie 2019

Banatul nu face parte din Transilvania (7) Sorin Forțiu

Delimitări geografice, repere istorice

Marea problemă dintotdeauna a istoriografiei şi geografiei transilvane (pentru că noi, bănăţenii, nu am avut niciodată acestă problemă ştiind exact ce să înţelegem prin Banat) este definirea ei geografică? A răspunde la această întrebare fără a lua în considerare evoluţia istorică în timp a Transilvaniei, singura care poate defini limitele teritoriale ale provinciei corespunzătoare fiecărei perioade istorice, este un demers cu o finalitate mincinoasă iar generalizările sunt inacceptabile. Şi aceasta pentru că Transilvania istorică (sec. X-XIV) este diferită ca întindere de Transilvania principatului care la rândul ei este diferită ca întindere de Transilvania habsburgică.

– Ardealul nostru – Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul. Din punct de vedere geografic, economic, administrativ şi mai ales financiar, Cristu S. NEGOESCU, Bucureşti, 1919, 591 pg. „Fost administrator al Casei Şcoalelor, inspector general, deputat, etc.” şi profesor Cristu S. NEGOESCU credea fals [p. 2-3] că „sub numele colectiv de Ardealul”, care ar fi „o simplă unitate naţională şi nici de cum politică”, se înţelege „mai în amănunt Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul”.

Există şi reprezentanţi ai şcolii clujene de istorie care deja din perioada interbelică au asimilat Banatul Transilvaniei; să oferim şi câteva exemple:

– Minerva – Enciclopedia Română, Editura Comitetului de Redacţie al Enciclopediei Române Minerva, Cluj, 1929, 978 pagini; p. 90: „Ardeal. Se obişnuieşte a se da numele de A.(rdeal) provinciilor, care au făcut parte din fostul stat maghiar şi care s-au unit la patria mumă prin votul solemn ce l-au dat poporul la 1 Dec.(embrie) 1918. în adunarea dela Alba-Iulia. Acestea sunt: Podişul Transilvaniei, Banatul, ţara Crişurilor şi Maramureşul. Poporul obişnuieşte să numească A.(rdeal) numai partea din centru, N.(ordul) şi NE.(Nord-Estul) a podişului Transilvaniei. Celelalte părţi s.(unt) pentru el: ţara Bârsei, ţara Oltului (Făgăraşul), ţara Pădurenilor (Haţeg), ţara Moţilor, etc.”

Trebuie observat că autorii clujeni ai encicopediei au ales să definească un teritoriu geografic prin intermediul unui act politic. Curat „ştiinţific”! Această opţiune arată clar nivelul competenţei acestor autori care uită să menţioneze Sătmarul (sau l-au inclus în ţara Crişurilor ori Maramureş?) în enumerarea lor. Oricum, Banatul NU s-a unit cu „patria mumă prin votul solemn ce l-au dat poporul la 1 dec. 1918. în adunarea dela Alba-Iulia”. Chiar să nu fi ştiut autorii că dacă Transilvania se unise deja cu regatul România prin Decretul regal privind ratificarea unirii Transilvaniei cu România din 26.12.1918, armata română a intrat în Timişoara doar la 3.08.1919? Situaţia juridică a Banatului istoric va fi clarificată doar prin Tratatul de pace din 4.06.1920 (art. 27, pct. 3) semnat în marele palat Trianon din Versailles, Franţa între regatul Ungariei şi Puterile Aliate (USA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia) împreună cu Puterile Asociate (Cehoslovacia, România şi regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor) când regiunea este împărţită în 3 părţi între:

– România (2 / 3; 18966 km2; comitatul Temes îşi pierde partea sudică);

– regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (ţară cunoscută după 1929 drept Yugoslavia) (1 / 3 din regiune; 18966 km2; aproape întreg comitatul Torontal; numai partea de NE a comitatului este alipită judeţului Timiş din România) şi

– Ungaria (284 km2; zona din jurul oraşului Szeged; însemnând 1% din total).

Subscriu la opinia exprimată de Cristian GAŞPAR în studiul său Transilvania sau Ardeal? Gânduri de filolog, publicat pe 15.11.2006 în ziarul & pe Web Site-ul de cultură Observatorul, din Toronto, Canada: „Astăzi, mulţi vorbitori de română (mai cu seama cei de peste Carpaţi), folosesc cuvintele Ardeal şi Transilvania pentru a numi toate teritoriile de peste munţi. O asemenea folosire, deşi este, fără îndoială, lesnicioasă, e prea puţin corectă. Din punct de vedere istoric, Ardeal înseamna doar partea de ţară cuprinsă între Carpaţii apuseni, cei răsăriteni şi cei de miazăzi. în afara acestui spaţiu se află, pornind de la sud către nord, Banatul, Crişana (numită în trecut Partium) şi Maramureşul, părţi de ţară pe care, după părerea mea, trebuie să le deosebim şi să le numim întotdeauna cu numele lor fireşti.

Pe lângă argumentele de ordin istoric, faptul că în fiecare dintre acestea se vorbeşte un grai aparte, nicidecum „ardeleneşte” (un grai „ardelenesc”, de altfel, nici nu există!) este un motiv puternic pentru a nu cădea în păcatul simplificării. Dealtminteri, după cum spuneam mai înainte, simplificările de felul acesta sunt curente mai cu seama printre cei care nu locuiesc în „Ardeal”, căci nu cred că vreun moroşan ori un bănăţean s-ar declara vreodată de bună voie „ardelean”.

În spatele generalizărilor se ascund necunoaşterea şi o lipsă de interes (ca să nu-i spun de-a dreptul dispreţ) faţă de istoria şi geografia ţării unde trăim cu toţii laolaltă de 83 de ani.”

 

P.S. Pentru amănunte despre autor -i.e. Sorin FORŢIU- consultaţi „Who’s who în România”, ediţie princeps, editura Pegasus Press, Bucureşti, 2002, 736 pagini, ISBN 973-85848-0-9; pagina 237.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: