Publicat de: Daniel Onaca | 4 septembrie 2017

Sonetine (7)

La dolce vita © Daniel Onaca

 

Cât de elegant îți purtai pașii

prin cartierele Romei, Marcello;

cât de frumos știai

să le vorbești femeilor

răsărite în calea ta !

 

Peregrinările tale fără sens

prin lumea (goală, ca sufletul tău)

în van bine-cuvântată

de brațele larg deschise

ale Christosului suspendat.

 

In lumea aceea precară

nu era loc pentru Steiner;

lumina reflectoarelor,

succesul muls din minciună

nu erau pentru el.

 

Cât de ușor te-a purtat viața

prin cetatea eternă, Marcello;

cât de greu a fost să pricepi

gestul copilei imitând

bătutul la mașina de scris!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: