Publicat de: Daniel Onaca | 22 Iunie 2017

Tipologie balcanică. Paul Gabor

Turiști și cocălari

Turistul nesimţit vrea să fie remarcat cu orice preţ şi care îşi etalează ostentativ bogăţia. E convins că trebuie să fii puternic şi şmecher ca să te descurci în viaţă căci fără tupeu nu răzbeşti nicăieri. Nesimţirea lui poate fi explicată printr-o lipsă de educaţie, dar uneori ea este o reacţie inconştientă la unele frustrări care s-au acumulat în timp. Insul vine cu limuzina pe plajă şi, în loc să se bucure de apă și de soare, îşi arată bijuteriile de aur, ceasul de firmă, noul model de iPhone, țoapa și silicoane.

Orice ieşire în public o privește ca pe o provocare, o competiţie în care ceilalţi sunt rivali. De aceea simte nevoia de a-şi arăta chiar şi în mod agresiv statutul social, adică puterea. Își etalează exagerat afecţiunea în public iar când vede un bufet deschis, la un sejur all inclusive, își pune în farfurie mai mult decât mănâncă. Cupluri de îndrăgostiţi confundă plaja cu dormitorul, aruncă gunoaiele la întâmplare și, fără să țină cont de vecini, strigă „olario!” de bucurie că sunt pe plajă.

Mitocanii cu tricou mulat și lanț în jurul grumazului confundă celula închisorii și anturajul pestriț cu societatea normală. Pârnăiași, foști și eventuali candidați la gherlă, care fac legea prin cartiere. Colindă occidentul ani de zile, omoară fete, le obligă să se prostitueze, organizează rețele mafiote prin care vând mașini de lux, droguri, arme și strâng munți de bani de care nimeni nu întreabă nimic. Varsă comisioane regești în buzunarele unor polițiști, procurori și oameni politici, după care își continuă nestingheriți existența.

Publicat de: Daniel Onaca | 22 Iunie 2017

Teze și antiteze. Tudor Duică

Despre pericolul maghiarizării

Teza: Dacă nu veneau regățenii, în anii 1919-1920, să ne salveze de oprimare, acum eram toți unguri.

Antiteză: (Tudor Duică). Nu ne-am pierdut specificul etnic și limba, de cel puțin 800 de ani documentați, în care maghiarii ar fi putut să ne „rezolve”, dacă voiau asta. Ba din contră, am devenit din ce în ce mai „majoritari”, cu excepția anilor de după 1876. În perioada de maximă tendință asimilatoare și centralism administrativ, respectiv 1850-1910, ponderea românilor a scăzut într-adevăr, de la cca 58-59%, la cca 54%, în 1920. Dar nu au fost asimilați, decât în anumite zone din Secuime sau Partium, poate să fi fost, maximum maximorum, câteva zeci de mii în total. Scăderea e datorată mai ales emigrării românilor mai săraci, către America, Europa sau chiar Principatele Unite.

Sigur, au existat probleme, mai ales din punct de vedere politic, nimeni dintre maghiarii corecți și bine intenționați, nu va susține că ungurii au fost niște îngerași, în perioada dualismului. Așa erau timpurile, naționalismul domina orice mișcare. Dar ce este cu adevărat important, este nivelul de dezvoltare al societății. În anul 1910, Transilvania, Banatul, Partiumul și Bucovina, beneficiau de administrație funcțională, școli confesionale, care nu permiteau deznaționalizarea, bănci românești, țărani înstăriți, o elită intelectuală de certă valoare europeană.

În 1910, românii reprezentau o națiune politică reală, de care maghiarii și sașii nu mai puteau face abstracție. Da, nu au fost românii chiar egali cu maghiarii și sașii, da, au avut de suferit dpdv politic, dar erau cu siguranță mai educați și mai bogați, decât românii din Vechiul Regat. Per global, perioada 1850-1920, a fost probabil cea mai benefică perioadă pentru românii ardeleni, dpdv economic. Nici perioada 1920-1938 nu a fost rea, cu excepția primilor ani, când s-au luat unele măsuri economice și fiscale, ce ar fi trebuit să vizeze pe maghiarii și sașii bogați, dar care au lovit, în moalele capului, și clasa de mijloc a românilor ardeleni. Da, ne-am unit, fiindcă românii erau majoritari, fiindcă conjunctura internațională a fost favorabilă, fiindcă a existat intelectualitatea greco-catolică și Biserica Unită cu Roma, dar nu-mi veniți cu texte, cum că am venit noi regățenii să vă „salvăm” de maghiarizare și să vă facem oameni. Eram deja salvați, prin noi înșine.

Publicat de: Daniel Onaca | 22 Iunie 2017

Agurida de la prânz. Sorin Cucerai

Sorin CuceraiȘantaj și fariseism

Din 1990 încoace PSD propovăduiește naționalismul etnic, fără încetare. Dar uite că și PNL vine tare din urmă. După Crin, iată că Orban și Predoiu au îmbrăcat și ei cămașa morții. Faptul e îngrijorător fiindcă vine la pachet cu noul val de fanatism religios. Mâine-poimâine toți ăștia or să instaureze Statul Național Ortodox, cu Dănăilă președinte. Fiindcă altceva nu mai au în cap. În condițiile astea, de ce ne mai mirăm, ipocrit, că UDMR împinge agenda respectării drepturilor minorității maghiare prin șantaj?

Păi ar putea altfel? E România o societate deschisă? Respectă politicienii drepturile minorităților de orice fel, sau ale copiilor, sau ale femeilor? Este România o țară a drepturilor omului și a toleranței între grupuri diverse?

Adaus: Pe de altă parte, când minoritățile etnice nu sunt capabile să sprijine alte tipuri de minorități, se fac vinovate și ele de creșterea fanatismului și intoleranței.

Publicat de: Daniel Onaca | 22 Iunie 2017

Cinisme la cafea

67* Sărăcia nu se vindecă. A dovedit-o medicina fără plată.

* Prietenii pot fi şi falşi, duşmanii sunt întotdeauna autentici.

* Dacă cineva aruncă cu o piatră în tine, tu să arunci în el cu o floare în ghiveci.

* Este mult mai ușor să te lupți pentru niște principii decât să trăiești după ele.

* Dacă vreți să știți, care e diferența dintre vină și păcat, apoi aflați că vină să te culci cu nevasta altuia, iar păcat este să ratezi ocazia.

* E greu să accepți o critică, mai ales atunci când ea vine din partea unui prieten, a unei rude, a unei cunoștinte sau a unui străin.

Publicat de: Daniel Onaca | 20 Iunie 2017

Alte trei haiku de iunie

Poeme răpitoare © Daniel Onaca

Vara. falkpuicile-n curte –

nu-i pasă de grăunțe

uliului vara

*

 

ogor pârjolit –

hoitul de iepure-n câmp

sfârtecat de corbi

*

aripa-ntinsă

spre puiul de pescăruș –

trece o umbră

*

Mai multe poeme de acest fel, pe pagina FB, ”Haiku de azi și de ieri”, administrată de Daniela Zglibutiu: https://www.facebook.com/groups/838205309555388/?fref=ts

Publicat de: Daniel Onaca | 20 Iunie 2017

Agurida de la prânz. Sabin Gherman

Sabin GhermanAcademia și neamprostia

În România există o tradiție neagră a anti-„strainismului”, mai exact a antisemitismului și antimaghiarismului. De la Alecsandri la Kogălniceanu, de la Bratianu la Ceaușescu, prin fundătura asta ne-am plimbat mereu.

Toată nebunia asta, pusă laolaltă cu disprețul față de educație, amorsează o bombă care poate scoate România de pe orice drum al normalității. Manualul de istorie e încă monopolul celor care mai fac din țara asta suma spaimelor naționale, nu avem o Academie alternativă la neamprostia de azi, activiștii de partid de pe vremuri, unii, azi, academicieni, sunt acum descurcăreții cu ștaif, cocoțați în vârful universităților, în vârful a tot ce ne putea salva.

Publicat de: Daniel Onaca | 20 Iunie 2017

Trufe la cafea

66Legea lui Arhimede e una!

* Varianta ardelenească: Un lucru cioflincat într-un tău pociomostăşte hăpt atâta apă cât îi pontoş tarhetu’ lui.

* Varianta din Maramu: O darabă ciuflecată în apă tehete pont cât o tehetit ca mai-nainte!

* Varianta moldovenească: Un dărăb vârât într-un smârc zvârli afarî atâta apî taman câti chili ari.

* Altă variantă ardelenească: Un picașău slobozât într-o zamă heghezește ponct cât heghezește zama țâpată afară.

 

Publicat de: Daniel Onaca | 19 Iunie 2017

Voci din Ardeal. Emanoil Gozsdu

Fragment din cartea doamnei Maria Berenyi, “Viața și activitatea lui Emanoil Gozsdu”

Domnul meu Bucureștean! Eu m-am născut în Ungaria, dezvoltarea și toată fericirea mea am de a o mulțumi națiunei maghiare; din copilărie am fost protejat de maghiari; deși toți au știut cum că sunt român ortodox; aceasta totuși nici un maghiar nu mi-a imputat; numai de la ei și între ei mi-am cîștigat o stare înfloritoare; dar pentru aceea nu s-a aflat unul care să-mi fi zis, să nu fiu român, – patria mi-o iubesc nemărginit, și pentru bunăstarea ei sunt gata în tot momentul a-mi sacra viața, și pentru aceea eu nu cunosc cauza maghiară altcum, decît sinonim cu libertatea comună (…), însă pe lângă aceasta ca un român de omenie – toate mijloacele cu care-mi pot ajutora națiunea, le-am căpătat numai de la maghiari. Acuma-mi spune mie, Domnule, e doar rușine a le mărturisi aceasta? Eu așa cred că ar fi un lucru necuviincios, necaracter a fi nerecunoscător și a nu mărturisi adevărul. E lucru greu a te capacita pe D-ta despre nobila inimă a națiunei maghiare.

D-ta zici că nu-și înțelege misiunea un român, care vorbește bine despre maghiari; eu însă, care am crescut între maghiari, tocmai din contră zic: că tot acela, care asmute pe români asupra maghiarului e inamicul românului. Nu vorbesc despre România, acolo sunt alte împrejurări, ci despre românii de sub coroana Ungariei, căci aceasta-i toată fericirea ce- o pot aștepta numai de la buna co-înțelegere cu maghiarii, numai maghiarii sunt aceea națiune, cari te tratează cu binele – toate le împart cu alții, dar cu forța nu lasă a li se lua nimica, acela pe care soartea l-a destinat să locuiască într-o casă cu maghiarii, nu face alta, decît își dă cu capul de perete, dacă se-ncearcă să stoarcă ceva cu forța de la dînșii; cînd, de cumva le întinde mâna cu amiciție cîștigi mai mult decît ai sperat. Aceea o recunoscu acum Europa întreagă cum că toate naționalitățile din Austria, numai prin maghiari cîștigară.

Publicat de: Daniel Onaca | 19 Iunie 2017

Agurida de la prânz. Marian Gârleanu

Marian GarleanuTurma condusă de  tătuc

Când țările din jurul nostru alegeau să schimbe ordinea și își desemnau conducători dintre cei care fuseseră întemnițați (Vaclav Havel în Cehoslovacia sau Lech Walesa în Polonia), noi, românii, în proporție de 85% am tras tot pentru Moscova, cu un ilustru reprezentant al său.

Pe urmă am cerut și de la Iliescu și de la Constantinescu, și de la Băsescu și de la Iohannis același lucru: să pună biciul pe orice, pe armată, pe poliție, pe muncitori, pe popor în genere. De ce? Pentru că nouă ne lipsește „tătucul“ cu biciul său! Până nu ieșim din această mentalitate de popor care are nevoie neapărat de un tătuc vizionar și luminat, care „știe el de ce ne duce unde ne duce“ nu ne putem mântui.

Publicat de: Daniel Onaca | 19 Iunie 2017

Surâsul de luni

Înțelepciunea imamului

M-am hotărât să merg, pentru prima oară în viața mea, la moscheea locală, ca să înțeleg și eu despre ce este vorba în Islam. M-am așezat turcește pe jos și imamul a venit la mine, și-a pus mâinile pe mâna mea și a spus:

– Facă-se voia lui Allah și a profetului Mahomed – astăzi vei merge pe picioarele tale!

I-am spus că nu sunt paralizat și că doar aveam probleme cu montul de la piciorul stâng. El a revenit, și-a pus mâinile pe mine și, cu privirea ațintită în tavan, a repetat din suflet aceeași mantră:

– Facă-se voia lui Allah și a profetului Mahomed – astăzi vei merge pe picioarele tale!

Din nou, i-am spus că nu am nici o problemă. După ce s-au terminat rugăciunile, am ieșit afară și – drăcia dracului – mi-a dispărut mașina!

Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: