Breviar de mistificări. Dan Alexe

Moartea lui Decebal

Teza oficială din manualele de istorie: Decebal s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâinile soldaților romani.

Antiteză. (Dan Alexe): Decebal a fost capturat și decapitat de veteranul Tiberius Claudius Maximus. Acesta s-a născut pe la anul 69 e.n. și a fost decurion (un fel de plutonier) în armata romană. Lăsat la vatră, s-a stabilit în Philippi, în Macedonia, unde și-a ridicat o stelă funerară pe care și-a gravat CV-ul (cursus honorum). Inscripția ilustrează scena în care el, pe cal, il capturează pe regele dac. Spre deosebire de scena oficială de pe Columna lui Traian, Decebal ridică mâna cerând să fie cruțat.

Orgoliosul mormânt al lui TCM spune un adevăr personal mai credibil decat cel imperial, oficial: explorator in bello Da/ cico et ob virtute(m) bis donis / donatus bello Dacico et / Parthico et ab eode(m) factus / decurio in ala eade(m) quod / cepisset Decebalu(m) et caput / eius pertulisset ei Ranissto/ ro. Ceea ce înseamnă: explorator (adică șef de iscoade și cercetași) în războiul dacic, și recompensat pentru curajul său cu două decorații în timpul războiului cu dacii și una în războiul cu parții, făcut de același [împărat] decurion întrucât l-a capturat pe Decebal și i-a adus capul la Ranisstorum, unde se afla împăratul.

Sinceritatea lui TCM e dovedită de limba inscripției. El spune că a fost făcut duplicarius de către divinul Traian: factus dupli(carius) / a divo Troiano doar pentru aceasta: l-a capturat și ucis pe Decebal. Era un om simplu. Cum se vede, în pronunția latinei lui balcanice un A lung devenise O, ceea ce explică grafia Troian pentru Traian (a divo Troiano). Stela lui ne arată organizarea strictă a armatei romane, precum si faptul că teritoriul ocupat a fost colonizat cu veterani… de la care veterani ne-au rămas în limbă, peste milenii, termenul de “bătrân”.

Stela lui Tiberius Claudius Maximus este reprodusă și analizată în:

– M. Spiedel, The captor of Decebalus, a new inscription from Phlippi, in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153

– Y. Le Bobec, L’armée romaine, Paris, Picard, 1998