Publicat de: Daniel Onaca | 13 martie 2019

Mai am un singur gând ( înainte de stingere )

Porcul de Dan Voiculescu vrea sa mânjească acțiunea de greva generală din 15 martie (ora 15) declarandu-și sprijinul pentru ea. Păi, măi, dobitocule, protestul acela este și împotriva foștilor securisti ca tine, a infractorilor cu datorii de milioane de euro la stat. Dacă sprijini protestul, du-te și plătește-ți datoriile, măgar jegos ce ești!

Reclame
Publicat de: Daniel Onaca | 13 martie 2019

Agurida de la prânz servită de Marin Moraru

Popor de leneşi, de hoţi, de ciubucari

Marin MoraruPoporul român nu iubește valorile lui. Noi şi mexicanii suntem singurii care şi-au adus regi din afară. Niciun alt popor nu a făcut asta! Cum poţi să-ţi inchipui că, din rândul nostru, nu poate să existe un conducător? În România, niciun cap care răsare nu este acceptat. Cuza a fost dat jos! Noi nu putem, noi ne gândim să aducem vameşi din Norvegia cu probitatea şi corectitudinea lor să ne înzdrăvenească graniţele, că noi nu suntem în stare. De ce? Popor de leneşi, de hoţi, de ciubucari, de matrapazlâcuri, corectitudinea nu a existat în România. Există şi oameni normali, de vârf, care nu se amestecă, pentru că nu au posibilitatea. Brucan cu ai lui 20 de ani a fost un dulce copil, la noi trebuie să treacă trei generaţii pentru că acum sunt la conducere copiii celor care conduceau odată, apoi vin copiii lor.

Publicat de: Daniel Onaca | 13 martie 2019

BOSCOR/BOZGOR, UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA

Istoria maghiarilor

Blog Vlad Cubreacov

ArhaismulBoscor/bozgorînseamnăbașkir/bașkor(t).Componenta bașkiră în etnogeneza maghiară este substanțială.

Patru sunt numele de autoidentificare etnică a triburilor din vechea confederație tribală maghiară sau a triburilor auxiliare ale maghiarilor care s-au transmis și s-au păstrat până astăzi în limba română:Maghiari(după numele tribalMegyer),Unguri(după numele tribal turcicOnogur),Săcui, cu forma literaturizatăSecui(după numele tribal turcic, de tip kâpceak,Sakhai) șiBoscor/bozgor(după numele generic tribalBașqort).

Cât privește etnonimulMaghiar, au existat încercări de a-l pune în relație cu etnonimulMongol(Moŋgul, Mоŋgоl<Moŋg(brav, viteaz, neînfricat, curajos,dar și denumirea râului Mang)+ ghol(copii, fii, trib, popor)>Mongol>Mongor>Mongör>Mo(n)gör> Magyar). Deocamdată nu există însă în lumea științifică un punct de vedere bine conturat pe marginea acestei ipoteze. Oricum, strămoșii maghiarilor, indiferent cum se…

Vezi articolul original 4.824 de cuvinte mai mult

Publicat de: Daniel Onaca | 12 martie 2019

Agurida de la prânz livrată de Nicolas Valentin Vartan

Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de iad (2)

Democrația se câștigă nu se decretează și nu se poate aplica prin teleasistență. Cine își închipuie că se va normaliza o aberație instalată timp de decenii, fără efortul concertat al întregii națiuni este ori naiv ori iresponsabil. Iluzia alegerilor libere este o altă gravă amăgire în care, un om lucid și inteligent nu poate crede, în condițiile actuale, în care intregul aparat de stat este în subordinea condamnaților penal. Nici nu e vorba de politica de dreapta sau de stânga în acest haos, ci de tâlhărie, corupție, mafie, sume colosale furate și deturnate din proiectele de dezvoltare și funcționare ale administrației statului. România supraviețuiește sub asaltul continuu al unei asociații teroriste care în afară de protejarea propriilor interese criminale, nu are nicio legatură cu principiile, valorile, simbolurile, interesele naționale. Actuala coaliție este cea mai anti-românească grupare din intreaga istorie a statului român.

Publicat de: Daniel Onaca | 12 martie 2019

Trufe la cafea. Herman Hesse

Despre oameni și cunoaștere

103* Unii se cred perfecţi doar pentru că sunt mai puţin exigenţi cu ei înşişi.

* Graba continuă, este cel mai mare duşman al posibilelor noastre bucurii.

* Totul devine un pic diferit, din momentul în care a fost spus cu voce tare.

* Când tratezi nebunia, cea mai bună soluţie este să pretinzi că eşti normal.

 

 

Publicat de: Daniel Onaca | 11 martie 2019

Banatul nu face parte din Transilvania (7) Sorin Forțiu

Delimitări geografice, repere istorice

Marea problemă dintotdeauna a istoriografiei şi geografiei transilvane (pentru că noi, bănăţenii, nu am avut niciodată acestă problemă ştiind exact ce să înţelegem prin Banat) este definirea ei geografică? A răspunde la această întrebare fără a lua în considerare evoluţia istorică în timp a Transilvaniei, singura care poate defini limitele teritoriale ale provinciei corespunzătoare fiecărei perioade istorice, este un demers cu o finalitate mincinoasă iar generalizările sunt inacceptabile. Şi aceasta pentru că Transilvania istorică (sec. X-XIV) este diferită ca întindere de Transilvania principatului care la rândul ei este diferită ca întindere de Transilvania habsburgică.

– Ardealul nostru – Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul. Din punct de vedere geografic, economic, administrativ şi mai ales financiar, Cristu S. NEGOESCU, Bucureşti, 1919, 591 pg. „Fost administrator al Casei Şcoalelor, inspector general, deputat, etc.” şi profesor Cristu S. NEGOESCU credea fals [p. 2-3] că „sub numele colectiv de Ardealul”, care ar fi „o simplă unitate naţională şi nici de cum politică”, se înţelege „mai în amănunt Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul”.

Există şi reprezentanţi ai şcolii clujene de istorie care deja din perioada interbelică au asimilat Banatul Transilvaniei; să oferim şi câteva exemple:

– Minerva – Enciclopedia Română, Editura Comitetului de Redacţie al Enciclopediei Române Minerva, Cluj, 1929, 978 pagini; p. 90: „Ardeal. Se obişnuieşte a se da numele de A.(rdeal) provinciilor, care au făcut parte din fostul stat maghiar şi care s-au unit la patria mumă prin votul solemn ce l-au dat poporul la 1 Dec.(embrie) 1918. în adunarea dela Alba-Iulia. Acestea sunt: Podişul Transilvaniei, Banatul, ţara Crişurilor şi Maramureşul. Poporul obişnuieşte să numească A.(rdeal) numai partea din centru, N.(ordul) şi NE.(Nord-Estul) a podişului Transilvaniei. Celelalte părţi s.(unt) pentru el: ţara Bârsei, ţara Oltului (Făgăraşul), ţara Pădurenilor (Haţeg), ţara Moţilor, etc.”

Trebuie observat că autorii clujeni ai encicopediei au ales să definească un teritoriu geografic prin intermediul unui act politic. Curat „ştiinţific”! Această opţiune arată clar nivelul competenţei acestor autori care uită să menţioneze Sătmarul (sau l-au inclus în ţara Crişurilor ori Maramureş?) în enumerarea lor. Oricum, Banatul NU s-a unit cu „patria mumă prin votul solemn ce l-au dat poporul la 1 dec. 1918. în adunarea dela Alba-Iulia”. Chiar să nu fi ştiut autorii că dacă Transilvania se unise deja cu regatul România prin Decretul regal privind ratificarea unirii Transilvaniei cu România din 26.12.1918, armata română a intrat în Timişoara doar la 3.08.1919? Situaţia juridică a Banatului istoric va fi clarificată doar prin Tratatul de pace din 4.06.1920 (art. 27, pct. 3) semnat în marele palat Trianon din Versailles, Franţa între regatul Ungariei şi Puterile Aliate (USA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia) împreună cu Puterile Asociate (Cehoslovacia, România şi regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor) când regiunea este împărţită în 3 părţi între:

– România (2 / 3; 18966 km2; comitatul Temes îşi pierde partea sudică);

– regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (ţară cunoscută după 1929 drept Yugoslavia) (1 / 3 din regiune; 18966 km2; aproape întreg comitatul Torontal; numai partea de NE a comitatului este alipită judeţului Timiş din România) şi

– Ungaria (284 km2; zona din jurul oraşului Szeged; însemnând 1% din total).

Subscriu la opinia exprimată de Cristian GAŞPAR în studiul său Transilvania sau Ardeal? Gânduri de filolog, publicat pe 15.11.2006 în ziarul & pe Web Site-ul de cultură Observatorul, din Toronto, Canada: „Astăzi, mulţi vorbitori de română (mai cu seama cei de peste Carpaţi), folosesc cuvintele Ardeal şi Transilvania pentru a numi toate teritoriile de peste munţi. O asemenea folosire, deşi este, fără îndoială, lesnicioasă, e prea puţin corectă. Din punct de vedere istoric, Ardeal înseamna doar partea de ţară cuprinsă între Carpaţii apuseni, cei răsăriteni şi cei de miazăzi. în afara acestui spaţiu se află, pornind de la sud către nord, Banatul, Crişana (numită în trecut Partium) şi Maramureşul, părţi de ţară pe care, după părerea mea, trebuie să le deosebim şi să le numim întotdeauna cu numele lor fireşti.

Pe lângă argumentele de ordin istoric, faptul că în fiecare dintre acestea se vorbeşte un grai aparte, nicidecum „ardeleneşte” (un grai „ardelenesc”, de altfel, nici nu există!) este un motiv puternic pentru a nu cădea în păcatul simplificării. Dealtminteri, după cum spuneam mai înainte, simplificările de felul acesta sunt curente mai cu seama printre cei care nu locuiesc în „Ardeal”, căci nu cred că vreun moroşan ori un bănăţean s-ar declara vreodată de bună voie „ardelean”.

În spatele generalizărilor se ascund necunoaşterea şi o lipsă de interes (ca să nu-i spun de-a dreptul dispreţ) faţă de istoria şi geografia ţării unde trăim cu toţii laolaltă de 83 de ani.”

 

P.S. Pentru amănunte despre autor -i.e. Sorin FORŢIU- consultaţi „Who’s who în România”, ediţie princeps, editura Pegasus Press, Bucureşti, 2002, 736 pagini, ISBN 973-85848-0-9; pagina 237.

Publicat de: Daniel Onaca | 11 martie 2019

Agurida de la prânz servită de Nicolas Valentin Vartan

Pe-un picior de Plai/ Pe-o gura de Iad.

Neimplementarea Punctului 8 de la Timișoara și a Legii Lustrației a permis comunismului post-ceaușist confiscarea societății și împânzirea aparatului statului cu reșele de infracșionalitate organizate care au înțeles că pot acționa în deplină impunitate. Împotriva unui rău real, a unei mafii generalizate nu se poate lupta cu eleganță și concepte filozofice, democratice. Fără o schimbare fermă, bruscă și radicală, se vor sacrifica încă multe generații și se vor rata încă multe oportunități. Azi, România este o țară paralizată, înscrisă pe spirala eșecului, iar timidele încercări ale unei minorități de a pune piedică tăvălugului restaurării dictaturii și revenirii în zona de influențăna Rusiei nu are anvergura necesară. Cu atât mai mult cu cât această opozitie nu dispune de un suport masiv din partea unei populații fără educație politică și civică. Partidul unic PSD, își întreține masa de alegători și de privilegiați cumpărați cu pomeni electorale fără acoperire economică reală, cu salarii umflate și irealiste, cu pensii nesimțite și alte cadouri plătite din furtul banilor publici, cu o strategie semi-militară de dezinformare și manipulare prin toate canalele media pe care le controlează și le plătește ilicit.

Publicat de: Daniel Onaca | 11 martie 2019

Hermann Hesse despre timp și iubire

H Hesse* Începuturile sunt pline de magie!

* Iubirea e dorinţa devenită înţelepciune.

* Fiecare corp este singur, sufletul – niciodată.

* Viaţa fiecărui om este o călătorie spre sine însuşi.

* Şi un ceas oprit arată ora exactă. De două ori pe zi.

* Prea des furăm din timpul prietenilor pentru a-l da duşmanilor.

Publicat de: Daniel Onaca | 8 martie 2019

Masura unei natii

Încremeniți în barbarie

Jurnal de Belgia

Saptamana trecuta citeam pe undeva despre o sobolanita salvata de pompieri in Germania. Animala mancase prea mult, se ingrasase si a ramas blocata in gaura unui capac de canalizare. Niste copii au vazut-o si au sunat la pompieri. Astia au venit cu un echipaj complet, veterinar, cred ca si psiholog pentru sobolani (glumesc!) si au salvat-o.

Nimeni nu a torturat-o pentru amuzament, nu a fost calcata pe cap „sa moara, da-o naibii!, copiii nu au fost batuti ca de ce au chemat pompierii, ba din contra.

Cam in acelasi timp, responsabilii U Cluj (Romania) au omorat patru ciori si le-au agatat in par pe stadion sa sperie si alte ciori sa mai treaca pe acolo.

Cam tot in acelasi timp, undeva in Marea Britanie ardea o casa si un adapost pentru porcusori de guineea. In timp ce proprietara aproape a murit incercand sa isi salveze nepotul (nu a reusit), cativa…

Vezi articolul original 159 de cuvinte mai mult

Publicat de: Daniel Onaca | 7 martie 2019

Banatul nu face parte din Transilvania (6) Sorin Forțiu

Banat, Crişana, Maramureş

Cele trei provincii geografico-istorice cuprinse adesea, fără o argumentare ştiinţifică corespunzătoare, sub numele Transilvania … Mai pregnantă apare inadvertenţa de cuprindere a provinciilor amintite sub un singur nume – Transilvania – atunci când se au în vedere locuitorii acestor teritorii. Astfel, populaţia din sud-vestul ţării, în ansamblu din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Arad, este cunoscută sub numele de bănăţeni, cei de pe Crişuri sunt bihoreni sau crişeni. Iar cei din nord-vestul ţării sunt maramureşeni, nume care nu pot fi atribuite sub nici o formă locuitorilor de la interiorul Carpaţilor.

Pot fi aduse, în legătură cu această problemă, o serie de alte argumente sau cele menţionate suportă detalieri corespunzătoare. Dintre toate, subliniem doar faptul că în cercetarea geografico-umană a perioadei interbelice problema definirii acestor teritorii a fost corectă, iar în Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920), în articolul 45, Ungaria recunoştea unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.” De fapt, această ultimă afirmaţie este falsă pentru că articolul 45 al Tratatului de la Trianon nu aminteşte numele Banat, Transilvania, Crişana ori Maramureş.

Ştefan PASCU nu este pionierul acestei abordări ci doar exponentul cel mai „vehement” al ei. De exemplu, Coriolan SUCIU publica în 1967 un „Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, Editura Academiei RSR, Bucureşti, vol. I-II, în care îndesa deavalma sub numele de Transilvania şi Banatul, şi Crişana şi Maramureşul. Referent ştiinţific al dicţionarului era şi … Ştefan PASCU! Nimic nu este întâmplător.

Dar încă din 1951, sub conducerea sinistrului Mihail ROLLER, Banatul fusese deja încorporat în Transilvania; vezi Documente privind Istoria României, Academia RPR (comitetul de redacţie: Ioan Ionaşcu, L. Lăzărescu-Ioneşti, Barbu Câmpina, Eugen Stănescu, D Prodan, redactor responsabil Mihail ROLLER), Editura Academia RPR, volumul I (1075-1250), 1951, Veacul XI, XII si XIII, C. Transilvania; volumul II (1251-1300), 1952, Veacul XIII, C. Transilvania; etc. O scurtă listă de cărţi publicate în perioada interbelică (şi chiar mai repede!) ne arată că atunci lucrurile erau încă destul de clare pentru majoritatea intelectualilor.

– Etymologicum Magnum Romaniae dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor lucrat după dorinţa şi cu cheltuiela M. S. Regelui Carol I sub auspiciele Academiei Române, Bogdan Petriceicu HAŞDEU, Editura Socec & Teclu, Bucuresci, 1890, tom II, p. 287 – Ardeal: „în Transilvania, în gura poporului, Ardeal are un sens mult mai restrîns. Bîrsa sau regiunea Braşovului nu e Ardeal; de asemenea, nu e Ardeal Haţegul; nici munţii Abrudului, cu atît mai puţin ungurenii din Crişana şi bănăţenii. De aceea, în literatura poporană din Transilvania, prin Ardeal trebuie să înţelegem totdeauna numai centrul şi laturea răsăriteană a ţărei.”

– Enciclopedia româna, Dr. C. DIACONOVICH, vol. I-III, Editura W. Krafft, Sibiu, 1898-1903,

– tomul ântâiu (A-Copenhaga), 936 pg.; p. 242: „Ardeal [magh.(iară) Erdély], este în general numele poporal al Transilvaniei în acest sens se folosesce şi în cronicarii noştri, numai că unii din ei numesc cu acest nume, afară de Transilvania proprie, şi ţinuturile Ungariei, cari sub principii ardeleni au aparţinut A.(rdealu)-lui. în gura poporului sub A.(rdeal) nu se înţelege întreaga Transilvania, ci numai centrul şi partea resăriteană a ei. Celelalte părţi au numiri deosebite, precum ţeara Bârsei, a (ţeara) Oltului, a (ţeara) Haţegului. Astfel oltenii de pe la Făgăraş trecend Oltul dic, că merg în A.(rdeal); nici Moţii nu se consideră a face parte din A.(rdeal).”

Din păcate Diaconovich nu indică cine sunt acei cronicari care numesc drept Ardeal, înafară „de Transilvania proprie, şi ţinuturile Ungariei, cari sub principii ardeleni au aparţinut A.(rdealu)-lui.” Aceste ţinuturi ale Ungariei sunt Partiumul (în mare, Crişana, Sătmar, Maramureş) precum şi regiunea numită în istoriografia românească Banatul de Lugoj-Caransebeş. Ultimul, în fapt, circa o treime din Banatul istoric, a fost sub conducerea principilor ardeleni doar între două perioade: 1.08.1544 → vara 1551 şi mai 1554 → 11.10.1658.

– tomul al treilea (Kemet-Zymotic), 1276 pg.; p. 1118-1120: „Transilvania, numire geografică-istorică a platoului format de Carpaţii sud-estici … cele 16 comitate ungare cari formau odinioară T.(ransilvania sunt) (cott. Alba infer., Bistra-Năseud, Braşov, Ciuc, Cluj, Făgăraş, Hunedoara, Mureş-Turda, Odorheiu, Selagiu, Sibiiu, Solnoc-Dobâca, Têrnava mare, Têrnava mică, Treiscaune şi Turda-Arieş).”

După cum se poate observa, Corneliu DIACONOVICH nu este consecvent cu sine însuşi pentru că există diferenţe de substanţă între ce înţelege el prin Ardeal şi ce prin Transilvania.

 

P.S. Pentru amănunte despre autor -i.e. Sorin FORŢIU- consultaţi „Who’s who în România”, ediţie princeps, editura Pegasus Press, Bucureşti, 2002, 736 pagini, ISBN 973-85848-0-9; pagina 237.

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: