Publicat de: Daniel Onaca | 9 mai 2019

Trufe pentru ceaiul de la ora cinci

Expresii de sine stătătoare

Bârfe 2a sta: (d. femei) consimți să aibă raport sexual cu un bărbat

a sta băț: fi țeapăn

a-i sta/veni bine (sau rău): (nu) i se potrivi ceva, (nu) fi așa cum se cuvine

a-i sta capul unde-i stau picioarele/ tălpile: fi decapitat

a-i sta ceasul: înlemni, înmărmuri, fi uluit

a sta chill: (tox.) fi relaxat, nu-și face griji

a sta ciocan pe capul cuiva: (adol.) agasa, cicăli, enerva pe cineva

a sta cloșcă: (d. femei) accepta fără împotrivire un raport sexual

 

Mai știți? Mai dați!

 

Reclame
Publicat de: Daniel Onaca | 8 mai 2019

Trufe la cafeaua de marți

Expresii cărnoase

Zeita cafeleia băga carnea la salam și oasele la nasturi: a comite un asasinat

a fi bun de carne: se vindeca ușor de o rană

a crește carnea pe cineva: a fi foarte mulțumit; a se îngrășa

a fi carne și unghie cu cineva: fi trup și suflet cu el, a fi devotat

a fi rău de carne: a se vindeca greu de o rană; a fi libidinos

a i se încrâncena/ încreți carnea pe trup: a avea frisoane, a se înfiora

a i se scutura: a i se încreți carnea de groază

a pune/prinde carne: se îngrășa

a-și pune/băga carnea în/la saramură: face eforturi mari, a risca foarte mult în pt a realiza un scop

a tăia în carne vie: a lua măsuri drastice, a curma răul din rădăcină, a lovi în plin, a pedepsi fără milă

a tremura carnea pe cineva: tremura (de frică/ supărare etc.)

 

carne albă: parte moale de sub coaja fructelor, care înconjură semințele, miez

carne cu ochi: figură fără expresiune, figură ștearsă

carne de tun: masă de militari trimiși pe front spre a lupta și care sunt expuși măcelului

carne din carnea cuiva: descendent direct din cineva, legat prin sânge de cineva

carne vie: carne de pe care s-a jupuit pielea prin lovire, rănire etc., carne care simte

în carne și oase: în realitate, în persoană

 

Mai știți? Mai dați!

Publicat de: Daniel Onaca | 28 aprilie 2019

Maskrosens val

Sagobygdens Blogg

I tidernas begynnelse, när jorden skulle prydas med blommor, steg en ängel ner från himlens höjder och frågade varenda en, hur de ville se ut. Blommorna svarade i tur och ordning. Somliga kunde ge klart besked meddetsamma. Andra behövde mer tid på sig för att tänka. De tittade sig omkring och berättade sedan för ängeln att de ville ha den och den färgen eller formen.

Till sist fick alla blommorna det utseende som de önskade sig. Endast maskrosen blev kvar. Den kunde inte bestämma sig. Först, när den såg solens strålar, ville den likna solen. Sedan såg maskrosen den silvriga månen och ville se ut som han: vit och rund. Därefter såg blomman natthimlens stjärnor och tyckte om dem med. Den blev så förvirrad genom att titta på alla himlakropparna, att den inte kunde välja någon av dem. Den ville likna var och en av dem. Då uppfylldes även maskrosens…

Vezi articolul original 38 de cuvinte mai mult

Publicat de: Daniel Onaca | 25 aprilie 2019

Un poem natural

Chemări © Daniel Onaca

 

Cocoașele de piatră în vale-s înșirate

Pe mal unde, la soare, tihnite se răsfață

Ciudate linii roșii cu râvnă încrustate,

În vremuri adormite, de neamuri azi uitate.

Când apa le atinge, desenele prind viață,

 

Elani 2

 

Se alungesc, se prind, pe rând dau la iveală

Figuri închipuite, cu coarne rămuroase.

Ridică-ți, frate, ochi de pe hârtia goală

Să-i vezi cum trag pe gură, adânc, fără fereală,

Al dimineții aer, miresme de miroase!

 

Bine-venit să fii, tu ce ne tâlcui zarea

Cu mintea și cu ochii țintiți spre noi să vadă

Minuni ce se cuvin a fi cuprinse-n marea

Cântare, din cuvinte ce vor descrie valea

Cu ale noastre urme înscrise în zăpadă.

 

Înșiruiți pe deal, migrează-n sus, spre coamă

(învolburând omătul, cum barba o ning anii);

Pe cale se opresc, se răsucesc ca să mă

Privească înc-odată din locul care-i cheamă

Să-și lepede podoaba de coarne vechi – elanii.

 

Publicat de: Daniel Onaca | 23 aprilie 2019

Un poem pentru verile cu belșug

Prinosul câmpiei © Daniel Onaca

 

RapitaÎn Skania! Lanuri și poame cu sâmburi;

La margini de câmpuri, pălite colanuri:

Pălămida și spânzul odată în floare.

Albastră cicoare adulmecă mânzul.

 

Din ceruri furată, culoarea se leagănă

În marea cea galbenă, de rouă spălată;

Rapița-n holdă-și așteaptă sorocul

Ca Ilie, prorocul, ploaia drept soldă.

 

Strivite în presă, coaptele semințe,

Fără de putințe, silite vor fi să

Vădească-nzecit, înainte să piară,

Blânda comoară: untdelemnul râvnit,

 

Uleiul pe care femei îl vor strânge

Să spele de sânge peregrini pe picioare;

Sosii de profeți ce colindă meleaguri

Cu lamuri din faguri – alduiții poeți.

Publicat de: Daniel Onaca | 22 aprilie 2019

Frumoasele ticăloase

Mădălina Dumitrache

Crochiu de personaj

“Niciodată nu sunt atât de bună ca atunci când joc roluri de ticăloase”, mărturisea una dintre vedetele anilor ’30, Mae West, specializată în partituri negative.

Cu o înfăţişare angelică, cerând parcă – din priviri – protecţie, frumoasele ticăloase îşi devoreau apoi protectorii cu abilitate de femelă-păianjen. În lumea cinematografiei, au rămas celebre Marlene Dietrich în Îngerul albastru, Rita Hayworth în Doamna din Shanghai, Kathleen Turner în Febra trupului, Linda Fiorentino în Ultima seducţie sau Sharon Stone în Instinct primar.

Un caz cu totul mai special, de ticăloasă-frumoasă, îl reprezintă Lolita, devenit deja substantiv comun. Personajul, desprins din romanul lui Vladimir Nabokov, a făcut oarece vâlvă la vremea apariţiei (1958) şi continuă să şocheze publicul, chiar şi în zilele noastre.

Lolita 1Substantivul “lolită” descrie un anume tip de tânără femeie, de obicei, o pre-adolescentă, cu impulsuri sexuale precoce şi cu o putere de seducţie imensă; putere…

Vezi articolul original 525 de cuvinte mai mult

Publicat de: Daniel Onaca | 21 aprilie 2019

Un poem la mijloc de primăvară

Invocație © Daniel Onaca

 

IdunStăpână, ce cu pasul ușure știi să porți

Pe brațul gol, cu grijă, panerul de răchită,

Te rog să îmi îngădui căderea în ispită

Și să-mi descui îndată ale Cântării porți.

 

Precum fierbinți torente, născute în adâncuri,

Impetuos – prin scoarță – în veac au răbufnit

(dând suflu veșniciei din blocuri de granit),

Spre cer fă să răzbată izvorul meu de gânduri.

 

Așa cum melcul suie, cu casa în spinare,

Pe netezimea pietrei din muntele stâncos,

Înalță versul meu, din neființă scos,

Spre firmamentul Spusei ce săvârșire n-are.

 

Ca merele ce-așteaptă în coș să le adun,

Ferindu-le de piatra căzută din senin,

La fel tânjesc și eu să aperi de venin

Nectarul strâns în strofe. Atât îți cer, Idun!

Publicat de: Daniel Onaca | 16 aprilie 2019

Trufe la cafeaua de marți

Expresii cu lapte

103

* lapte bătut: (fig.) spermă

* lapte de cuc: raritate, lucru foarte greu de obținut; obiect fantezist al capriciilor cuiva

* lapte dulce: (friz.) barbă moale, ușor de ras

* papă-lapte: bleg, molâu, lipsit de personalitate/energie

* a face lapte bătut (în lbj-ul recuperatorilor): a distruge locuința/localul cuiva

* a căuta lapte de bou/ de cuc (iron.): a încerca imposibilul; a nu pricepe absurditatea unei încercări

* a se băga ca musca în lapte/-n curul calului/ vacii: a fi inoportun

* a fi în lapte (d. plante și părți ale lor, mai ales despre cereale): (a fi) necopt, crud

 

Mai știți? Mai dați!

Publicat de: Daniel Onaca | 15 aprilie 2019

Agurida de luni servită de doamna Liana Alexandru

Strâns uniți în jurul penalului

DragosteDupă mitingul de la Craiova, Liviu Dragnea a declarat că legătura dintre PSD și români nu poate fi tăiată. M-am uitat la românii care au venit la acel miting și m-am întrebat cum poți fi atât de mândru, atât de plin de tine, când privești figurile acelea amărâte, fețele acelea abrutizate de sărăcie, chipurile îmbătrânite și trupurile încovoiate în singurătatea așteptării reîntoarcerii copiilor? Ce poate provoca la un om, care a avut atâta putere, mândria de a fi înconjurat de atâta amărăciune care îl aclamă?

Publicat de: Daniel Onaca | 15 aprilie 2019

Trufe la cafeaua de luni

Expresii cu sare

93* a se avea (cu cineva) ca sarea-n ochi: a se antipatiza

* a da la sare: trimite (un deținut) la ocnă

* a da curului sare: (vulg.) a face un lucru în mod superficial/ de mântuială

* a-i fi (cuiva) drag ca sarea în ochi: a-i fi nesuferit

* a primi cu pâine și sare: a întâmpina cu deosebită cinste

* a promite luna de pe cer/ marea cu sarea: a promite ceva irealizabil/exagerat/ imposibil

* a pune sare pe coada (cuiva): a nu mai putea prinde (pe cineva), a nu mai putea găsi (pe cineva)

* a-și săra inima: a simți satisfacție după înfrângerea unui adversar

* a-i veni (cuiva) să (facă ceva) cum îi este câinelui a linge sare: a nu dori deloc să facă acel lucru

 

* sare: (fig.) spirit, farmec, haz

* sarea pământului: ceva de mare preț, de valoroare deosebită

* drag ca sarea-n ochi: nesuferit

 

Mai știți? Mai dați!

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: